Archive for 2 Aprilie 2010

10 lucruri mai puţin cunoscute despre vise


Visele sunt o componenta a vietii umane – si animale, daca stam sa urmarim reactiile pe care le au, uneori, cainii sau pisicile noastre, atunci cand dorm – despre care mai mult facem presupuneri, decat cunoastem ceva cu certitudine. Ele exista si se desfasoara, independent de voia noastra, uneori dupa tipare bine definite – incapacitatea de a fugi sau de a riposta, ori starea de imponderabilitate derivata din deplasarea cu o vitezauriasa – alteori, haotice, aleatorii, premonitorii, infricosatoare sau euforice.

1. Suntem paralizati in timpul somnului

Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate in timpul somnului – cel mai probabil pentru a se preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit unor studii, glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului, iar neuronii trimit semnale coloanei vertebrale, care cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia temporara a corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici nu viseaza despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi varsta, micutii au in mod tipic mai multe cosmaruri decat adultii, pana in jurul varstei de 7-8 ani. De asemenea, daca suntem treziti in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni-l amintim ceva mai bine decat am face-o daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de somn.

2. Stimulii externi ne invadeaza visele

Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care majoritatea o avem, cel mai comun, atunci cand un sunet din realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element din scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand ne este sete, frig sau avem o alta nevoie fiziologica, in realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare pahar cu apa, dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta pana cand te trezesti si chiar bei un pahar cu apa. Acest concept este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita „Vis provocat de zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o secunda inainte de trezire”.

3. Dependentii care au renuntat la vicii au vise mai realistice

Oamenii care au fost mult timp fumatori si s-au lasat de acest viciu, experimenteaza, se pare, vise mult mai vii decat ar avea in mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie Anormala relateaza: „In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr-o perioada cuprinsa intre una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin un vis despre fumat. In majoritatea viselor, subiectii s-au surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative, precum panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii nivelului de nicotina si nu au fost experimentate de 97% dintre subiecti atunci cand fumau.” Aparitia viselor era relationata semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate ca fiind mai vii decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor renuntarii la tutun.

4. Visele nu sunt despre ceea ce par a fi

Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul sa nu se refere tocmai la acel lucru. Visele comunica intr-un limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca sa compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege visul, este foarte putin probabil sa fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine acea „interpretare a viselor”, de care se face vinovat Freud si care asociaze scenarii onirice precum pierderea dintilor cu decesul cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se apropie, ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari, din viata reala.

5. Si orbii viseaza

Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in visele lor. Cei care s-au nascut fara darul vederii sunt privati de aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la fel de „vii” ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama tuturor celorlalte simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie. Pentru un vazator este greu sa isi imagineze toate aceste lucruri in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de puternica, incat acesta poate angrena toate situatiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un repaus odihnitor si eficient sistemului.

6. Uitam 90% din tot ce visam

La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate din ce a visat. Dupa zece minute, 90% din amintirea visului a disparut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit intr-o dimineata dupa un vis fabulos – indus, probabil, de opiu – si a asternut cu creionul pe hartie descrierea „viziunii dintr-un vis”, in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel de al 54-lea vers, a fost intrerupt de cineva. Coleridge s-a intors sa isi termine poemul, dar nu si-a putut aminti restul visului. Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai exista. De exemplu, Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll si a Doamnei Hyde prin vis, iar Frankenstein, al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in somn.

7. Toata lumea viseaza

Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tulburare psihologica grava ), insa barbatii si femeile viseaza diferit si au reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult despre alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei si barbati. Mai mult, atat barbatii, cat si femeile experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timp ce viseaza, indiferent daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic, barbatii au erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic zona genitala.

8. Visele previn psihozele

Intr-un studiu recent, aplecat asupra somnului, s-a constatat ca subiectii care erau treziti la inceputul fiecarui vis, dar li se permiteau, totusi, opt ore de somn, au experimentat cu totii dificultati de concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne de psihoza, dupa numai trei zile de asemenea tratament. Atunci cand, in sfarsit, li s-a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise, creierele subiectilor au recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul de somn in stare REM (Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a Ochilor). Adica, au visat mult mai mult, pentru a ajuta la refacerea cerebrala.

9. Visam numai despre ce cunoastem

Visele noastre sunt adesea populate de straini care interpreteaza anumite roluri, bine definite, dar care, desi poate e greu de crezut, nu sunt inventii ale mintii noaste – acele figuri sunt figuri reale ale unor oameni reali, pe care i-am intalnit pe parcursul vietii, dar pe care este posibil sa nu le mai recunoastem si de care nu ne mai amintim. Asasinul funest din cel mai recent cosmar poate fi individul care a pus benzina in rezervorul masinii tatalui pe cand noi eram doar niste copii. Cu totii am vazut sute de mii de chipuri in viata noastra, asadar exista o rezerva nesfarsita de personaje pe care creierele noastre sa le utilizeze in timp ce visam.

10. Nu toti viseaza in culori

Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii vazatori viseaza exclusiv in alb si negru. Restul viseaza colorat. De asemenea, oamenii tind sa aiba teme comune in visele lor, situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare ingreunata si pe loc, experiente sexuale, esecuri, intarzieri, decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor, picarea unui examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca impactul unui vis marcat de violenta sau moarte poarta o incarcatura emotionala mai puternica in cazul unei persoane care viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb-negru.

Lucruri despre pisici.


  • Au apărut în Europa cu 900 de ani înainte de Hristos.
  • Strămoşii lor, sunt miacidele, animale carnivore care au trăit în urmă cu 33 de mil. de ani.
  • Mustăţile au şi rolul de ajuta pisica să îşi dea seama dacă se poate sau nu strecura printr-un loc mai strâmt.
  • Textura nasului este unică, la fel ca amprentele mâinilor noastre.

Culoarea ochilor se schimbă cu cât înaintează mai mult în vârstă.

  • În funcţie de cât sunt de atente, pisicile au ochii fie migdalaţi, fie rotunzi.
  • Pisicile au nevoie de 1/6 din lumina necesară nouă, pentru a vedea la fel de bine.
  • Nu sunt capabile să distingă de aproape obiectele foarte mici.
  • Sunt cele mai leneşe animale din lume: dorm în medie 17-18 ore pe zi.
  • Auzul lor este de trei ori mai ascuţit decât al nostru.
  • Pisicile cu ochi albaştri şi blană albă sunt predispuse genetic la surzenie.
  • Se freacă de oameni pentru a-i marca. Astfel, ele cred că oamenii care miros ca ele le aparţin.
  • Adoră să doarmă pe hârtie deoarece este moale şi călduroasă.
  • Pisicile pot să sară în înălţime cu până la 5 ori lungimea ei.
  • Aprox. 30% din viaţa lor aparţine linsului şi îngrijitului.
  • Câteodată, pisicile torc când simt o durere, pt. a se autosugestiona împotriva acesteia.
  • Au capacitatea de a produce peste 100 de sunete.
  • În mod obişnuit, o pisică domestică trăieşte între 12 şi 18 ani, în timp ce una vagaboandă între 3 şi 5 ani.
  • Pisicile recunosc mersul stăpânului lor de la sute de metri distanţă.
  • Pe parcursul vieţii, o pisică poate avea peste 100 de pisoi.
  • Când le este cald, transpiră doar prin pernuţele de la labe.